Dermatoscopie

Dermatoscopia (microscopia de suprafata) reprezinta o investigatie neinvaziva si rapida prin care se examineaza leziuni pigmentare in primul rand, dar si nepigmentare localizate la nivel cutanat, la nivelul mucoaselor sau la nivel unghial.

Cu ajutorul dermatoscopului se evalueaza anumiti parametri (ABCD-ul diagnosticului dermatoscopic) si se poate semnala aparitia unui cancer cutanat sau transformarea unei leziuni benigne in lezine maligna.

Prin lumina incorporata si marirea imaginii investigate de pana la doua zeci de ori, creste acuratetea diagnosticului clinic fara a mai fi nevoie de biopsie (prelevarea unui fragment cutanat) si orienteaza atitudinea terapeutica (nu se intervine chirurgical/ se cauterizeaza superficial pentru leziuni benigne sau se excizeaza in totalitate cu margine de siguranta in cazul suspiciunii de cancer).

Cui ii este recomandata o dermatoscopie?

In special persoanelor cu multiple alunite (nevi nevocelulari), cele cu antecedente in famile de melanom malign, dar si celor cu numar redus, dar cu leziuni atipice, leziuni traumatizate cronic (exemplul alunitelor de pe scalp zgariate la pieptanare sau cele care sunt localizate in zonele de frecare – guler, bretea de sutien, elastic lenjerie, curea) sau traumatism acut (taiere sau ruperea alunitelor).

Pentru a pune diagnosticul de leziune atipica sau suspecta, dermatologul utilizeaza anumite criterii cunoscute sub denumirea generica de ABCD-ul diagnosticului dermatoscopic: A(asimetrie), B(margine, engl. border), C(culoare), D(dimensiune). O leziune asimetrica se considera acea leziune prin care se traseaza un diametru iar cele doua jumatati rezultate nu sunt superpozabile. Marginile considerate atipice sunt neregulate. Culoarea poate varia ca si intensitate de la o leziune la alta, dar suspiciunea de malignitate se ridica mai ales atunci cand in cadrul aceleiasi leziuni exista o pigmentatie neregulata (negru, maro, albastru, rosu) si o asa-zisa albire a leziunii (dermatoscopic se vizualizeaza „semnul valului”, „structuri cianoleucopigmentare”). Dimensiunea atipica este peste 5 mm diametru (se ia in considerare diametrul maxim ce poate fi masurat pe leziune si se masoara si diametrul perpendicular pe acesta). Tot prin dermatoscopie se mai poate studia tipul de dispozitie al pigmentului in leziune (configuratieglobulara/reticulara/radiara/omogena/nespecifica).

Care sunt semnele care trebiuie sa ne alarmeze?

Cresterea rapida in dimensiuni (saptamani-luni) a unor alunite care au fost nemodificate ani de zile; aparitia de mancarime, inflamatie, sangerare locala, pierderea de pigment din leziune (pehaine/pansament).

Cand ar trebui facuta o evaluare a alunitelor cu dermatoscopul?

Este recomandata minim o evaluarea nuala a leziunilor inainte de expunerea la soare (sezonul cald) si chiar mai des (3-6 luni) persoanelor cu antecedente familiale sau istoric personal de melanom malign.

Ce tipuri de leziuni pot fi evaluate prin dermatoscopie?

Cea mai frecventa leziune de evaluat cu dermatoscopul este nevul nevocelular (alunita), dar mai pot fi si alte leziuni pigmentare (lentigo) sau nepigmentare (epiteliomul bazocelular, hemangiom, keratoacantom, keratoza seboreica, leziuni virale).

In cazul alunitelor se recomanda ca fiecare pacient sa-si intocmeasca dermatoscopic propria „harta”. Fiecare leziune atipica trebuie masurata: diametrul maxim al leziunii si cel perpendicular pe acesta(ex 6/4mm), dispozitia pe corp, tipul de dispozitie al pigmentului in leziune si alte modificari dermatoscopice. Toate aceste informatii ar trebui sa fie pastrate de la an la an pentru ca dermatologul sa poata depista mai usor cresterile in dimensiune sau modificarile de culoare.