Candida este o levura, ciuperca unicelulara, ubicuitara in mediul ambiant, ce poate coloniza saprofit mucoasele in special (mucoasa bucala, vaginala), dar si tegumentele (in special la nivelul pliurilor) si in anumite conditii poate deveni patogena. Cea mai frecventa specie intalnita in leziuni este candida albicans. Poate afecta orice grupa de varsta, dar apare cu frecventa mai mare la copii si batrani.
Candida albicans, agent saprofit al tegumentului si cavitatilor naturale ale organismului, colonizeaza peste 50% din populatia sanatoasa. Desi in conditii normale nu provoaca nici o simptomatologie, exista situatii cand devine patogen. Cea mai frecventa cauza este reprezentata de consumul de antibiotice cu spectru larg sau perioada indelungata fapt ce provoaca distrugerea florei bacteriene saprofite si favorizarea multiplicarii florei candiozice. Alte cauze ar fi: stari imunodepresive, diabetul zaharat dezechilibrat, proteze dentare (pt candidoza bucala), incaltamintea sintetica (afectarea piciorului), conditii ce favorizeaza transpiratia excesiva (haine sintetice, spatii umede si calde, obezitatea), activitati in medii umede, supraincalzite (brutari, spalatorese, bucatari).
Localizarile infectiei cu candida sunt multiple, dar mai frecvent tegumentele sunt afectate in zona genitala (copii mici, batrani, obezi) si submamar (mai ales la femei si persoanele obeze).
Afectarea mucoaselor de candida albicans a fost impartita de catre dermatologi astfel:
• Candidoza bucala, mai frecventa la nou-nascuti si sugari. La nou-nascut apare din primele sapatamani de viata si se datoreaza secretiei salivare scazute, ph-ul scazut al mucoasei bucale, tulburari digestive etc. Clinic, se manifesta prin aparitia unor depozite albicioase la nivelul limbii, mucoasei obrajilor, gingii, val palatin, care prin indepartare, lasa o mucoasa rosie sangeranda. De aceea, aceste depozite sunt asociate cu tulburari de alimentatie. La adult, infectia bucala apare ca urmare a unor tratamente antibiotice cu spectru larg, perioade lungi, boli debilitante, imunodepresii, proteze dentare. Clinic, apare roseata asociata sau nu cu depozite albicioase si senzatia de arsura, tulburari de gust etc.
• Candidoza mucoasei genitale masculine, poate apare in urma unui tratament antibiotic sau prin contaminarea de la o partenera cu vulvo-vaginita candidozica. Clinic se manifesta prin roseata, edem, descuamari, eroziuni si depozite albe, cremoase caracteristice.
• Candidoza mucoasei vulvovaginale. Peste 70% din femeile sanatoase prezinta candida in culturile efectuate din cavitatea vaginala. In conditii de imunodepresie, consum de antibiotice sau orice cauza ce produce o suprapopulare cu germeni de candida, pot apare manifestari ale candidozei. Pacienta acuza prurit local, secretii albe, cremoase, asociate cu roseata mucoaselor, jena la contact sexual.
Candidozele cutanate se prezinta sub multiple forme, dar cea mai frecventa este reprezentata de intertrigo. Zonele cele mai afectate de infectia cu candida albicans sunt, in ordinea frecventei: santul submamar, pliul inghino-crural, santurile interdigitale picior.
Factorii predispozanti incriminati sunt: imunodepresia, diabetul zaharat dezechilibrat, obezitatea, transpiratia excesiva. Asocierea acestora cu o exacerbare a florei cutanate candidozice determina producerea de leziuni la nivel cutanat.
Clinic, pacientii prezinta zone eritematoase (rosii) asociate cu papulo-pustule marginal, eroziuni si fisuri in pliuri, cu aspect de macerare a pielii. La nivelul santurilor pliurilor pot apare si depozite alb-cremoase. Pacientii acuza prurit si usturime locala.
Tratamentul candidozelor trebuie sa tina cont atat de afectarea cutanata cat si de focarele de infectie atat ale pacietului, cat si ale unui posibil contact infectant. De aceea este necesar instituirea unui tratament local si general pentru pacient, dar si solicitarea unor date despre un posibil contact infectant ce trebuie tratat concomitent, altfel existand riscul unei reinfectari.
Majoritatea candidozelor sunt relativ usor de tratat, cu risc minim de complicatie cu o infectie micotica profunda sau sistemica. Se recomanda tratament local antimicotic asociat cu creme cicatrizante , reepitelizante, spalaturi cu solutii cu ph alcalin (se distruge o parte din flora fungica), dar si tratamente antimicotice orale. Utilizarea tratamentului oral reduce mult riscul de recidiva. Local, functie de antimicoticul ales, se fac aplicatii de 1-2 ori pe zi pentru o perioada de 2-3 saptamani. In cazul candidozei submamare, se recomanda pacientelor/persoanelor obeze aplicarea unor comprese, pansamente care sa previna suprapunerea tegumentelor, avand ca efect (prin prevenirea umiditatii) o vindecare mai rapida. Preventiv, pacientelor predispuse la recidive frecvente, li se recomanda evitarea lenjeriei intime sintetice, care provoaca o transpiratie accentuata si care este greu de sterilizat.
Asociat, pacientului ii trebuie aduse la cunostinta reguli de igiena, dezinfectie si tratament care sa previna reinfectarea. Printre acestea pot fi enumerate: fierberea lenjeriei intime, dezinfectarea, calcarea la temperaturi inalte, utilizarea unui prosop separat de ceilalti membri ai familiei pana la terminarea tratamentului, tratarea si a celorlalti membri in cazul in care prezinta leziuni similare.